A vântului șoaptă aud de abia acum
Când primăvara dragă se așterne iar pe drum
Îi caut adierea prin ramuri de salcâm
Cu graba clipei scurse-n timpul său trecut
Respir mireasma dulce
Cu sufletu-mi ce plânge
De dor de primăveri
Pășesc prin colb de aur cu pași desculți, grăbiți
Spre ploi de primăvară
Cu flori de păpădii
Zoresc încă prin viață în noul răsărit
Revăd petale albe
În cântecul sublim
Al păsărilor-nălțate-n cerul poleit
În noua dimineață din dragul anotimp.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s