În vremea

În vremea lui „A fost odată”
“N-a fost să fie” nu-ncăpea,
Iar cel dintâi, ca prin magie,
Povești duioase însuflețea.

Or, n-a știut „N-a fost să fie”
Să toarne picuri de magie
Pe foi nescrise de hârtie
Întoarse doar de vântul trist.

S-au aşezat anii grămadă
Și vremea de-acum era
Să vadă, poate, fiecare
În file galben colorate
Poveștile de altădată.

“N-a fost să fie” chiar n-afla
Ceva ce-ar fi putut să fie
Vreo pagină din viața sa
Şi merse trist altundeva.

„N-a fost să fie” pribegind
Singur, mâhnit, în vremea rea,
Adeseori îşi repeta:
“A fost odată după nori
Ascuns-o stea”.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s