Fluturi albi în noaptea neagră
La fereastră dau din aripi
Căutând lumina sacră,
Amăgiți de câte o lampă.
Fluturi negri-n noaptea dalbă
La scânteia din fereastră
Căutând lumina sacră
Bat din aripi dantelate.
Desprinşi din pânze abstracte
Stăruiesc pe lângă geamuri,
În lumina caldă a lămpii
Fericirea să-i încapă.
Dară nu-i scânteia pură
Filamentul fad din casă,
Ce mai abitir îl cată
Decât dulce-a lunii rază.
Fluturi negri, fluturi galbeni,
Fluturi din picturi abstracte,
Care poartă grele mantii,
Poleite în mister,
Cad în amăgirea lămpii
Cu piciorul de oțel.
